Mai întâi trebuie să știm cum funcționează vaccinurile ARNm: ARNm înseamnă mesager sau ARN messenger. Vaccinurile ARNm nu utilizează pentru imunizare agenți patogeni inactivi sau cu activitate diminuată, cum e cazul vaccinurilor convenționale. Acest tip de vaccin confruntă câteva celule din corp cu părți din informația genetică a virusului, care este stocată în ARNm. Aceasta oferă matrița pentru proteinele din virus, numite și antigeni. Astfel organismul reproduce (părți inofensive) ale virusului, activează sistemul imunitar și, atunci când vaccinul își atinge efectul, generează răspunsul imun protector.
Răspuns simplu cu o explicație complicată
Răspunsul la întrebarea dacă așa-numitul vaccin ARNm poate modifica genomul se rezumă la un singur cuvânt: „Nu”, spune Leif Erik Sander, expert infecționist la Spitalul Universitar Charité din Berlin. Și explică de ce: ADN-ul uman se află în nucleul celulei, unde este înconjurat de un strat protector. ARN-ul este situat în afara nucleului celular și are o structură chimică diferită de cea a ADN-ului. Pentru a fi integrat în ADN, ARN-ul ar trebui deci să pătrundă mai întâi în nucleul celulei, apoi să fie transcris în ADN și după aceea să fie integrat în genom de o anumită enzimă.
Dar această enzimă ar trebui mai întâi să fie prezentă în organism. Foarte, foarte puține virusuri - cum sunt virusurile HIV, care pot cauza SIDA - conțin această enzimă, numită “transcriptază inversă”. Virusul SARS-CoV-2 nu conține această enzimă, deci ar fi necesar ca în organism să existe deja o infecție cu una dintre celelalte virusuri foarte rare. Dar chiar și în acest caz, modificarea ar fi aproape imposibilă, afirmă mai mulți oameni de știință.
Scenariu cu un rezultat improbabil
Un genetician de la Universitatea Jena, care subliniază că „nu se consideră un expert în domeniu”, formulează următorul scenariu pe https://www.mdr.de/wissen/. "În principiu, ar fi posibil ca un pacient să aibă deja o infecție cu retrovirusuri active. Dar acest lucru este puțin probabil. Sau poate are retrotranspoziții active [Nota redacției: Acestea sunt anumite segmente de ADN convertite], ceea ce este foarte puțin probabil. Și astfel ar avea transcriptaza inversă în unele celule din corpul său. Aceasta ar putea converti ARNm din vaccin și apoi ar putea integra ADN-ul în genom." Dar chiar și într-un astfel de caz, informează mdr Wissen, acest proces ar afecta doar câteva celule, nu întregul genom. Mai mult: Cea mai gravă consecință a acestui eveniment extrem de improbabil ar fi că - în urma vaccinării - celula ar fi recunoscută și atacată de sistemul imunitar, ca parte a virusului.
Un alt contraargument: celulele noastre conțin mult ARN. Dacă ARN-ul ar fi integrat permanent în genom, „în curând nu am mai avea loc în genom”, explică Leif Erik Sander, de la Charité Berlin. Iar ARNm-ul vaccinului nu se deosebește în mod fundamental de alt ARN. Dacă ar fi posibil, atunci teoretic s-ar putea întâmpla deja ca ARNm să fie transformat în ADN.
Concluzie: Toți experții intervievați de #Detectorul factual (#Faktenfuchs) consideră că modificarea ADN-ului printr-un vaccin ARNm este practic imposibilă. Pentru că ARNm-ul se află în afara nucleului celular, are o structură diferită de cea a ADN-ului și, prin urmare, nu poate fi integrat de acesta.
"Darüber spricht Bayern": Der neue BR24-Newsletter informiert Sie immer montags bis freitags zum Feierabend über das Wichtigste vom Tag auf einen Blick – kompakt und direkt in Ihrem privaten Postfach. Hier geht’s zur Anmeldung!