Când persoane din cercul apropiat răspândesc informații dubioase pe WhatsApp, la o petrecere de familie sau la o întâlnire cu prietenii, mulți dintre noi nu știu cum să reacționeze. Principala problemă în discuțiile cu cei care cred în teorii conspiraționiste este că aceștia pornesc de la presupunerea a ceva invizibil, explică psihologul și cercetătorul în domeniul teoriei conspirației Marius Raab, de la Universitatea Bamberg. „Este foarte dificil să îi contracarezi, pentru că nu prea ai cum să dovedești că nu există ceva ascuns, o conspirație care nu se vede”, spune psihologul. De aceea avem adesea senzația că o astfel de discuție se învârte în cerc. Împreună cu mai mulți experți, BR24 #Faktenfuchs a formulat 12 strategii, care pot fi de folos într-o astfel de situație.
Sfatul 1: Este bine să reacționăm - pentru că tăcerea poate fi interpretată ca acceptare
În principiu, este bine să răspundem, spune Raab. Dacă cineva postează linkuri îndoielnice într-un grup și nimeni nu îl contrazice, creierul nostru tinde să perceapă acest lucru ca o aprobare a afirmațiilor sale. „În acest caz, e posibil ca persoana respectivă să se simtă încurajată”. Lipsa unei reacții poate, de asemenea, să o determine să continue și să trimită din ce în ce mai multe linkuri, în speranța că va primi un feedback.
Sfatul 2: Stabiliți-vă obiective realiste
Dacă doriți să purtați o discuție cu cineva care crede în conspirații, e bine să nu aveți așteptări mari pe termen scurt, spune Ingrid Brodnig. Schimbarea unei opinii este un proces lent și - în cazul în care chiar se întâmplă - necesită de obicei multe conversații. Este deja o realizare însemnată dacă persoana respectivă începe să aibă îndoieli. De aceea, experta ne îndeamnă să ne fixăm obiective realiste. Un exemplu în acest sens: alegerea unui singur aspect despre care să discutăm, menționând contradicțiile pe care le-am observat.
Sfatul 3: Puneți întrebări
Concret, asta înseamnă, potrivit lui Brodnig și Raab, să nu contrazicem acea persoană, enumerând argumente, ci să o ascultăm cu empatie și să îi punem întrebări, pentru a înțelege cum gândește și a direcționa conversația spre discrepanțele evidente. De exemplu, să întrebăm: De ce crezi că acest lucru este adevărat? De ce fac presupușii conspiratori asta? „Când interveniți cu întrebări sincere, e posibil ca celălalt să înceapă să își pună și el aceste întrebări”, spune Brodnig.
Sfatul 4: Evitați schimbarea subiectului
Este de folos, de asemenea, să cunoaștem modelele tipice de argumentare folosite de conspiraționiști. Unul dintre ele este saltul de la un subiect la altul: interlocutorul schimbă subiectul și se eschivează, în loc să răspundă la contraargumente. Recomandarea lui Ingrid Brodnig în acest caz: „Încercați să readuceți în discuție afirmația inițială și să vorbiți astfel încât interlocutorul să nu divagheze”. De exemplu, întrebând: „Revenind la ceea ce ai spus la început, la ce te refereai? Aș vrea să vorbim mai detaliat despre asta.“
Sfatul 5: Discutați despre un singur link dintre cele trimise
În cazul așa-numitului „bombardament cu linkuri”, adică atunci când într-o discuție online persoana trimite numeroase linkuri, în loc să răspundă la un contraargument, procedați asemănător. Având în vedere că vă puteți simți copleșiți, experta propune să nu reacționați la toate linkurile trimise, ci să alegeți doar unul la care să răspundeți. Un exemplu de astfel de abordare a conversației: „Ai trimis linkul acesta. De unde provine informația? De ce sursa asta ți se pare mai credibilă decât altele?”
Sfatul 6: Faceți apel la spiritul critic
Cine crede într-o teorie a conspirației se percepe de obicei pe sine ca fiind o persoană cu spirit critic, care are drept consecință o puternică neîncredere în instituțiile politice și în cele științifice. De aceea, Ingrid Brodnig ne îndeamnă să aducem în discuție această imagine de sine - de exemplu astfel: „Știu că ești o persoană cu o minte critică și că pentru tine este important să nu crezi fără să cercetezi. Ce știi despre persoana de la care provin informațiile?" Ar putea fi deja un succes parțial dacă reușiți să îl determinați pe interlocutor să își pună întrebări despre o sursă problematică.
Sfatul 7: Concentrați-vă pe argumentul esențial
Există riscul ca în astfel de discuții să fie clarificate doar informațiile false, adică să ajungeți să negați și să contraargumentați încontinuu, în loc să prezentați propriile argumente. Prin urmare, Ingrid Brodnig recomandă să nu vorbiți doar despre ce este greșit, ci să puneți accentul și pe ceea ce este adevărat. În sensul acesta, e indicat să ne gândim de la început care este cel mai important argument și să îl aducem în discuție.
Sfatul 8: Nu vă lăsați intimidați de „technobabble”
Deseori, persoanele care răspândesc teorii ale conspirației folosesc mulți termeni tehnici. Această strategie retorică se numește „technobabble” (din cuvintele în limba engleză „tehnologie” (technology) și “vorbărie” (babble). Termenul se referă la simularea expertizei prin folosirea unor presupuși termeni de specialitate. „Când observați că cineva pomenește termeni tehnici, verificați dacă sunt folosiți corect”, spune Brodnig. Dacă nu știți ce înseamnă un cuvânt, nu vă lăsați descurajați. Puteți, de exemplu, să căutați cuvântul pe Google, pentru a vă lămuri.
Sfatul 9: Chat privat în locul celui de grup
Dacă cineva postează informații false într-un chat de grup, experții recomandă să îi scrieți mai întâi în privat. „Făcând acest lucru într-o discuție privată, încerc să îi ofer persoanei informații corecte într-un mod discret”, explică Brodnig. Dacă faceți acest lucru în fața publicului dintr-un grup, există riscul ca persoana respectivă să se simtă expusă.
Sfatul 10: Gândiți-vă cui vă adresați
În timpul unei discuții la o masă în familie este mai complicat să luați o persoană deoparte decât într-un chat de grup. Potrivit lui Brodnig, într-o astfel de situație ar fi bine să vă gândiți cui vă adresați, de fapt. De exemplu, dacă cel care propagă zvonuri este un unchi: vă interesează să îl lămuriți pe unchiul dvs.? Sau mai degrabă ca alte persoane de la masă - de exemplu, părinții dvs. - să nu se îngrijoreze? În acest caz, alegeți-vă argumentele astfel încât să vă raportați la valorile și la sursele de informare pe care le apreciază persoana a cărei opinie vă interesează („Asta scrie și în ziarul pe care îți place să-l citești tu”). Astfel crește probabilitatea ca interlocutorul să vă creadă.
Sfatul 11: Arătați respect
Dacă îi spuneți cuiva că, în opinia dvs., el sau ea crede în ceva greșit, există riscul ca persoana respectivă să perceapă afirmația dvs. ca pe un atac la adresa sa și să nu mai fie dispusă să vă asculte. De aceea este important să îi arătați că, chiar dacă aveți opinii diferite, o apreciați ca persoană. „Spuneți-i, de exemplu: ‘Știu că tu vrei binele familiei tale și al celor din preajmă’ și apoi contraziceți-o explicit doar pe acel subiect”, sugerează Brodnig. E indicat și să evităm să îi spunem persoanei că o considerăm conspiraționistă. „În momentul în care conflictul se amplifică, va deveni mai puțin probabil ca persoana respectivă să vă asculte”, spune Brodnig.
Sfatul 12: Păstrați legătura
Chiar și după multe încercări de a discuta, ne putem aștepta întotdeauna ca interlocutorul să nu își schimbe părerea. Și atunci cum păstrăm relația cu el - fără ceartă? Marius Raab, de la Universitatea Bamberg, recomandă să spunem deschis că nu reușim să ajungem la un numitor comun pe această temă și că preferăm să vorbim despre alte subiecte. Important este să comunicăm faptul că suntem în continuare deschiși față de persoana respectivă și că o prețuim - chiar dacă nu îi împărtășim toate opiniile. Dacă este dificil să găsiți alte subiecte de discuție cu acea persoană, pot ajuta activități comune, cum e sportul sau implicarea în ceva ce vă place amândurora. „Ceva care să îl facă pe celălalt să simtă că, într-adevăr, contează pentru dvs. Și că ceea ce face are consecințe pozitive,” spune Raab.
Concluzie
În principiu, este bine să reacționăm față de cineva care crede într-o teorie a conspirației și să îl contrazicem. Dar este important să o facem cu respect. În discuție este recomandabil să ne stabilim obiective realiste, să rămânem concentrați asupra unui singur subiect și să punem întrebări cu empatie. Experții ne sfătuiesc ca, în loc să ne contrazicem interlocutorul permanent, să subliniem argumentul pe care noi îl considerăm cel mai important. În cazul unei discuții într-un chat de grup, este mai potrivit să îi scriem persoanei un mesaj privat. Dacă cineva trimite multe linkuri dubioase pe chat, este preferabil să alegem doar unul dintre acestea și să vorbim în mod specific despre acel subiect. În grupuri mai mari, e important să conștientizăm cui vrem să ne adresăm: celui care face afirmațiile sau altora, care doar ascultă și ar putea deveni nesiguri. Și, nu în ultimul rând: chiar dacă nu reușim să ajungem la un numitor comun, este bine să păstrăm în continuare legătura cu acea persoană.